Cunoscut pentru locuitorii din zonă ca Pădurea Făget, sau doar Făget, situl Natura 2000 ROSCI0074 Făgetul Clujului – Valea Morii este o arie protejată de mărime mică din Transilvania, nord-vestul României. În ciuda faptului că acoperă doar cu puțin peste 16 km2, zona are o biodiversitate remarcabilă. Compusă în principal din fag (Fagus sylvatica), precum și un amestec de stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea) și carpen (Carpenus betulus), peisajul ariei protejate este completat de mici suprafețe de apă, pârâiașe și mlaștini. Fiind în custodia Asociației Natura Transilvaniei, zona este, de asemenea, una dintre cele mai importante zone de agrement pentru locuitorii din Cluj-Napoca, un oraș cu peste 400.000 de locuitori.

În timp ce prezența mai multor specii și habitate strict protejate (de exemplu, specii de Lepidoptera) a fost demonstrată în ultimii ani în cadrul unui proiect multianual, liliecii, deși în mod evident prezenți în zonă, lipseau din descrierea ariei protejate. În consecință, planul de management al zonei nu putea să includă măsuri de protecție a liliecilor. Însă pentru a avea o conservare durabilă a liliecilor, și pentru ca liliecii să continue să ofere servicii ecosistemice în zonă, această lipsă de informație necesita o rezolvare. Prin urmare, începând din anul 2014, am început un studiu pentru identificarea speciilor de lilieci din Pădurea Făget și a habitatelor folosite frecvent de liliecii zonei.

Liliecii din Pădurea Făget

Liliecii folosesc ecolocația și ultrasunetele în orientarea lor, precum și în timpul vânării insectelor. Iar aceste ultrasunete sunt de multe ori tipice pentru anumite specii. Prin urmare, pentru a avea o mai bună înțelegere a faunei de lilieci din pădurea Făget, am înregistrat ultrasunetele liliecilor care zboară în interiorul și în jurul pădurii. Am parcurs transecte prestabilite, oprindu-ne în locații-cheie, de exemplu la suprafețele de apă care atrag lilieci. De asemenea, am dorit să identificăm zonele cu cea mai mare activitate de lilieci, zonele de vânătoare preferate de lilieci în acest peisaj divers. Datele colectate au oferit posibilitatea de a elabora măsuri de conservare a liliecilor, care la rândul lor au fost incluse în planul de management al ariei protejate, și sunt în prezent puse în aplicare.

Înregistrările și analiza ultrasunetelor au evidențiat prezența mai multor specii de lilieci în Făget, de exemplu cea a liliacului cu aripi late (Eptesicus serotinus), liliacului de amurg (Nyctalus noctula), precum și a liliacului pitic (Pipistrellus pipistrellus) și liliacului pigmeu (Pipistrellus pygmaeus). Un locuitor tipic al clădirilor pe perioada de vară (și prezent în Cluj-Napoca), liliacul cărămiziu (Myotis emarginatus) a fost înregistrat vânând insecte în pădurea Făget. Cu toate acestea, și alte specii de lilieci ar putea fi prezente în diferitele habitate sau la marginea pădurii Făget. Liliacul urecheat gri (Plecotus austriacus, prezent în oraș) sau liliacul cârn (Barbastella barbastellus) au la dispoziție habitate de hrănire de bună calitate și multe posibilități de a se adăposti (scorburi, etc.).

Protecția liliecilor Pădurii Făget

În perioada studiului am identificat și cei mai semnificativi factori de amenințare la adresa liliecilor din zonă, aceștia fiind: dezvoltarea zonelor rezidențiale noi, combinate cu fragmentarea habitatelor, precum și activitățile forestiere ilegale și abuzive, inclusiv tăierea arborilor bătrâni și îndepărtarea lemnului mort din pădure. Cu primul studiu asupra liliecilor din Pădurea Făget am creat o listă minimă de specii de lilieci și am oferit custozilor ariei protejate măsuri simple de conservare a liliecilor, pentru a avea o protecție durabilă în acest peisaj mereu în schimbare.

Cele mai importante dintre aceste măsuri se referă la protecția celor câteva suprafețe de apă și a pădurilor de foioase. Suprafețele de apă și habitatele înconjurătoare trebuie să rămână neiluminate și în stare naturală. Pădurile din Făget au nevoie de protecție generală, dar arborii bătrâni, scorburoși, trebuie să primească o atenție deosebită. Am recomandat păstrarea a 7-10 scorburi / hectar, păstrarea materialului de lemn mort în pădure, și compensarea pierderii nenaturale a arborilor cu căsuțe artificiale pentru lilieci. Aceste măsuri, incluse deja în planul de management al ariei, vor fi treptat puse în aplicare și vor aduce beneficii faunei locale de lilieci.

Pentru a înlocui arborii scorburoși deja pierduți, în toamna anului 2016 am creat două locații cu căsuțe artificiale pentru lilieci în punctele cheie din interiorul pădurii Făgetului, fiecare cu 6-6 căsuțe (modelul de căsuța are originea în cel de tip “Kent bat box” original, folosit în Regatul Unit). Verificări periodice ale căsuțelor au avut și au loc la intervale de 2-3 săptămâni, începând din primăvara lui 2017. Căsuțele sunt amplasate în așa fel încât pot fi verificate de către oricine care are o lanternă bună, activitatea contribuind astfel la o conștientizare sporită și creșterea cunoștințelor publicului.

Liliacul anului 2017 în România, prezent și în Făgetul Clujului

În deplasările noastre pentru a verifica căsuțele de lilieci amplasate, am întâlnit în mod regulat o nouă specie, care nu a fost identificată prin analiza ultrasunetelor. Acest lucru a putut să se întâmple din cauza faptului că ultrasunetele liliacului urecheat brun (Plecotus auritus) sunt la nivelul unei șoapte, în comparație cu ultrasunetele altor lilieci. Din mai multe motive, putem fi mulțumiți de prezența speciei în pădurea Făget. În primul rând, liliacul urecheat brun este strâns legat de pădurile de foioase mature și sănătoase, iar prezența speciei crește importanța zonei Făget. Prezența unei astfel de specii indică, de asemenea, posibila prezență a altor specii tipice de pădure, cum ar fi liliacul cârn. În al treilea rând, folosirea căsuțelor de lilieci de către liliacul urecheat brun este un semn încurajator pentru succesul pe viitor al acestei măsuri de conservare. Puteți citi mai multe despre liliacul anului 2017 din România aici.

Viitorul protecției liliecilor din Făget

Activitățile de conservare a liliecilor continuă și în prezent. La sfârșitul anului 2017 vom carta locația exactă a arborilor scorburoși, care pot adăposti colonii de lilieci, pentru a-i marca împotriva tăierii. În paralel, facem publicul din Cluj-Napoca mai conștient cu privire la lilieci, deoarece fără implicarea publicului nu putem avea o conservare durabilă în această arie protejată metropolitană.

Mulțumiri: O mare parte din datele utilizate pentru prezentul articol au fost obținute în cadrul proiectelor „Natura ne învață, noi o protejăm” și „Cu mic, cu mare, ocrotim pădurea”, ambele finanțate de Fundația pentru Parteneriat și MOL, și implementate de Asociația Natura Transilvaniei. Dan Tăuțan ne-a oferit fotografii extraordinare pentru acest articol. Un poster, conținând aceste date, a fost prezentat și la cel de-al 14-lea Simpozion European de Cercetarea Liliecilor, în perioda 1-5 august, din Donostia, Țara Bascilor.

0 comentarii

Lasă un comentariu

Comentariile trebuie să respecte regulile de utilizare.
Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

Nu suntem experți în matematică, dar trebuie să știm că nu ești un robot: *