BEX, dictionarul explicativ despre lilieci, conține cuvinte, expresii și noțiuni des întâlnite în acest domeniu și pe portalul Lilieci.ro. În unele cazuri expresiile prezentate în BEX nu corespund cu cele din DEX, dar ambele sunt valide. Portalul Lilieci.ro, prin secțiunea BEX, detaliează aceste expresii în primul rând din punctul de vedere al liliecilor, care poate să fie un punct de vedere mai restrâns sau mai inclusiv față de explicațiile din DEX.

Dacă consideri că lipsește un cuvânt important, o expresie esențială, și mai ales de la o literă care încă nu are nici o expresie alocată, te rugăm, să ne contactezi.

Expresia săptămânii:

Lilieci (liliac)

Mamifere din ordinul Chiroptera, ce au degetele extrem de elongate, iar între degete, braț, corp și picioare se întinde o membrană de piele, care permite zborul activ. Liliecii au o răspândire globală, cu excepția polilor, respectiv se cunosc în momentul de față peste 1.300 de specii, cele mai multe în zonele tropicale. Majoritatea liliecilor emit ultrasunete și sunt insectivori, dar se cunosc și lilieci piscivori, nectarivori, frugivori, sanguinivori și carnivori. O descriere mai detaliată este aici.

Sari la litera:

A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z

A, Ă, Â

  • Adăpost, adăposturi: Locații, goluri, crăpături ce sunt folosite de exemplare sau colonii de lilieci în diferite sezoane ale anului, pentru a forma colonii de hibernare (iarna), de naștere (vara), de tranzit (primăvara, toamna) sau de împerechere (toamna), respectiv care oferă protecție față de condițiile meteorologice (ex. temperatură, umiditate, vânt) și cele fizice (ex. deranj, prădători) pentru perioada odihnei. Adăposturile pot fi naturale (ex. peșteri, faleze, scorburi), artificiale (ex. clădiri) sau antropogene (ex. mine părăsite), și pot fi folosite temporar sau permanent, pentru perioade lungi (ex. pe durata iernii), sau pentru perioade scurte (ex. 1-2 zile în cursul migrației).
  • Adăpost antropogen, adăposturi antropogene: Locații, goluri din mediul natural, care au fost create prin activitatea umană, respectiv care oferă condiții adecvate pentru a adăposti temporar sau permanent exemplare sau colonii de lilieci. Exemplul cel mai frecvent de adăpost antropogen sunt minele și minele părăsite.
  • Adăpost artificial, adăposturi artificiale: Locații, goluri din mediul urban sau rural, care au fost create prin activitatea umană, respectiv care oferă condiții adecvate pentru a adăposti temporar sau permanent exemplare sau colonii de lilieci. Exemplele cele mai frecvente de adăposturi artificiale sunt podurile clădirilor, spațiile dintre elementele blocurilor / apartamentelor, pivnițe, spațiile dintre elementele podurilor, etc.
  • Adăpost, adăposturi de hibernare (hibernaculă): Locații sau goluri naturale, artificiale sau antropogene, care adăpostesc exemplare sau colonii de lilieci în perioada de hibernare (1 noiembrie – 31 martie).
  • Adăpost, adăposturi de împerechere: Locații sau goluri (de regulă, naturale), unde liliecii se adună în număr mare de exemplare și specii, pentru împerechere, în perioada august – octombrie.
  • Adăpost, adăposturi de naștere (de maternitate): Locații sau goluri naturale, artificiale sau antropogene, care adăpostesc colonii de naștere (femele și pui) în perioada de naștere (15 mai – 15 august). Adăposturile de naștere au, de regulă, o temperatură interioară ridicată, care poate să ajungă în cazul coloniilor din podurile clădirilor și la peste 30 grade Celsius.
  • Adăpost, adăposturi de tranzit: Locații sau goluri naturale, artificiale sau antropogene, care oferă adăpost temporar (pentru câteva zile) în sezoanele de migrație (primăvara, toamna) pentru exemplare sau colonii de lilieci. Pe durata migrațiilor, liliecii folosesc o serie de adăposturi de tranzit, localizare de-a lungul rutei de migrație.
  • Adăpost natural, adăposturi naturale: Locații, goluri din mediul natural, care au fost create prin procese naturale, respectiv care oferă condiții adecvate pentru a adăposti temporar sau permanent exemplare sau colonii de lilieci. Cele mai frecvente exemple de adăposturi naturale sunt peșterile, avenele, scorburile, crăpăturile în faleze, etc.
  • Adăpost subteran, adăposturi subterane: Orice cavitate sau gol natural (ex. peșteră, aven) sau artificial (mină, mină părăsită, pivniță, etc.), care adăpostește exemplare sau colonii de lilieci pe perioada unui an calendaristic.

B

  • Bat Conservation International (BCI): Fondat în 1982, de către Dr. Merlin Tuttle, BCI este un ONG internațional, cu sediul în Statele Unite, care este dedicat protecției durabile a celor 1300+ specii de lilieci din lume și habitatelor folosite de lilieci, precum și creării unei lumi în care liliecii și oamenii coexistă. BCI lucrează la nivel mondial cu parteneri publici și privați, locali, regionali, naționali și multinaționali, pentru a reacționa rapid și eficient în cazul unor crize în conservarea liliecilor. Pagină web: http://www.batcon.org/
  • Bat Conservation Trust (BCT): Fondat in 1991, BCT este cel mai mare ONG din Regatul Unit dedicat exclusiv conservării liliecilor și habitatelor folosite de aceștia. Obiectivele BCT sunt asigurarea fundamentării științifice pentru sprijinirea conservării liliecilor, asigurarea și sporirea capacității de adaptare a populațiilor de lilieci într-o lume dinamică, câștigarea sprijinului public necesar pentru protecția populațiilor de lilieci, precum și obținerea unei stabilități financiare și a unui volum sustenabil de lucru pentru personalul BCI. Pagină web: http://www.bats.org.uk/index.php

C

  • Capcană tip harpă: Instalație / echipament folosit în capturarea și studiul liliecilor, care are un impact minim asupra exemplarelor studiate, datorită constucției. Capcana de tip harpă este compusă din fire verticale de nylon, aranjate în 3-4 straturi și un recipient / sac textil, care colectează exemplarele capturate. Exemple se pot vedea aici. Aceste capcane se pot folosi eficient la intările de peșteri de mici dimensiuni (ex. 2 x 2 m), pe poteci din pădure, sau deasupra pârâurilor înguste.
  • Carnivor: Animal sau vietate care se hrănește cu carne. În cazul liliecilor, există specii care se hrănesc cu pești sau cu păsări mici. O astfel de specie din România este liliacul uriaș de amurg, care poate să captureze inclusiv păsări.
  • Chiropterologie: Studiul liliecilor, prin metode științifice și etice, cu obiective clare și fezabile, respectiv cu rezultate care deseori au aplicație directă în protecția durabilă a liliecilor.
  • Conferința Natională de Chiropterologie din România (CNCR): Reuniunea periodică a cercetătorilor de lilieci din România, având obiectivul de a împărtăși și dezbate rezultate științifice noi, aspecte de protecție durabilă și comunicare. Conferința a avut, până în momentul de față, 2 ediții: 2006 – Băile Homorod, jud. Harghita, și 2016 – Plaiul Foii, jud. Brașov.
  • Colonie: Agregare de lilieci, în cadrul căreia exemplarele se află la distanțe de max. 2 metri unul față de celălalt. Noțiunea de „colonie” depinde în mare măsură de specia respectivă. De ex. în cazul liliacului mic cu potcoavă, deja o agregare de 5-10 exemplare se poate considera o colonie, pe când mai multe agregări mici, de 10-30 exemplare ale liliacului comun, formează o colonie.
  • Colonie de hibernare (de iarnă): Agregare de lilieci, care se formează pe perioada hibernării (1 noiembrie – 31 martie) în adăposturi de hibernare.
  • Colonie de naștere (de maternitate): Agregare de lilieci, de regulă femele și pui, care formează o colonie în perioada de naștere (15 mai – 15 august).
  • Colonie de tranzit: Agregare de lilieci, care se formează în perioadele de migrație, primăvara sau toamna.
  • Colonie de vară: Agregare de lilieci, care se formează pe perioada de vară (15 mai – 15 august), dar care nu se poate considera colonie de naștere (de maternitate).
  • Comisia Patrimoniului Speologic (CPS): Organism științific și de autorizare în domeniul explorării, protecției și conservării peșterilor, în sprijinul administrării bunurilor patrimoniului speologic. CPS este înfiinţată în baza Ordinului Ministrului Mediului şi Pădurilor, şi funcţionează în baza Regulamentului aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor. Pagină web: http://www.mmediu.ro/categorie/comisia-patrimoniului-speologic/142

D

  • Deranjare (deranjarea liliecilor): orice gest sau activitate umană, care poate să influențeze mediul liliecilor, exemplarele sau coloniile de lilieci, prin sunete, atingere, căldură, și/sau lumină.
  • Detector de ultrasunete: Dispozitiv care permite ascultarea, înregistrarea și stocarea ultrasunetelor liliecilor, respectiv care permite identificarea speciilor de lilieci pe baza analizei  ultrasunetelor. De regulă, detectoarele de ultrasunete transformă ultrasunetele de 20-120 kHz (inaudibile urechii umane), în sunete audibile (de sub 20 kHz).
  • Directiva 92/43/EEC (Directiva Habitate): Directiva, adoptată în 1992 de către Consiliul European, asigură conservarea unui număr mare de specii de plante și animale rare, amenințate sau endemice. Directiva își propune să promoveze menținerea biodiversității, ținând totodată cont de cerințele economice, sociale, culturale și regionale. Directiva reprezintă piatra de temelie a politicii de conservare a naturii din Europa, iar împreună cu Directiva Păsări creează pe raza statelor membre din Uniunea Europeană rețeaua ariilor protejate Natura 2000, care sunt propuse pentru protecție împotriva proceselor potențial dăunătoare.

E

  • EUROBATS: Acordul internațional privind conservarea populațiilor de lilieci din Europa, intrat în vigoare în 1994, și până în prezent cu un total de 36 state membre. Acordul a fost instituit în temeiul Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, care recunoaște că speciile migratoare periclitate pot fi protejate în mod corespunzător numai în cazul în care activitățile se desfășoară pe toată raza de migrație a speciilor. Acordul EUROBATS își propune să protejeze toate cele 53 de specii europene de lilieci, prin legislație, educație, măsuri de conservare și prin cooperare internațională cu membrii Acordului, dar și cu cei care încă nu au ratificat acordul. România este semnatară a acordului din anul 2000. Pagină web: http://www.eurobats.org/

F

  • Frugivor: animal sau vietate, care se hrănește cu fructe. În cazul liliecilor cunoaștem specii frugivore mai ales din zona tropicală, unde aceste specii sunt responsabile inclusiv de răspândirea semințelor fructelor consumate, ajutând astfel în repopularea zonelor defrișate.

G

  • Guano: Excrementele liliecilor, rezultate din digestia hranei consumate. În cazul liliecilor din România, guano-ul conține în mare proporție rămășițele exoscheletului insectelor consumate. Guano-ul se acumulează sub colonii, și se poate folosi în identificarea spectrului trofic al speciilor respective, prin analiza părților din exoscheletul insectelor. Totodată, guano-ul se poate folosi ca și îngrășământ natural pentru plantele din grădină (deși trebuie diluat destul de bine), fiind plin de nutrienți esențiali, cu conținut de azot, potasiu și fosfor. Vezi aici expresia „guano” conform DEX.

H

  • Habitat de hrănire: Zonă, locație, care este folosită de lilieci pentru procurarea hranei. Aceste zone pot fi, depinzând de specie, zone carstice, păduri mature, zone umede, suprafețe de apă, fănețe sau pășuni, grădini, dar chiar și zone urbane cu prezență semnificativă de insecte.
  • Hibernare: Stare fiziologică letargică, folosită de lilieci pentru a supraviețui perioadei de iarnă fără surse de hrană (1 noiembrie – 31 martie). Mai multe detalii despre hibernare poți citi aici.

I, Î

  • Inelare: Metodă de cercetare, cu scopul principal de a evidenția rute de migrație, sau legături între diferite adăposturi folosite de lilieci. Metoda presupune plasarea unui inel pe antebrațul liliecilor, în așa fel încât să nu pericliteze liliacul, și ulterior să fie posibilă identificarea numărului de inel. Inelarea liliecilor trebuie efectuată pe baza unor reguli bine stabilite, respectiv doar de către persoane autorizate în acest sens.
  • Insectivor: Animale sau vietăți, care consumă de preferință insecte. Majoritatea celor 1.300 de specii de lilieci sunt insectivore, cum sunt și toate speciile de lilieci din România. Prin consumul en-gros de insecte, liliecii țin sub control mărimea acestor populații, acest control având un efect benefic asupra agriculturii și silviculturii.

J

(fără expresii momentan)

K

(fără expresii momentan)

L

  • Legea 205/2014: Legea protecției animalelor, republicată.
  • Legea nr. 13/1993: Legea pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (link).
  • Legea nr. 13/1998: Legea privind privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (link).
  • Legea nr. 49/2011: Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (link).
  • Legea nr. 90/2000: Legea privind conservarea liliecilor în Europa (link).
  • Lilieci, liliac: Mamifere din ordinul Chiroptera, ce au degetele extrem de elongate, iar între degete, braț, corp și picioare se întinde o membrană de piele, care permite zborul activ. Liliecii au o răspândire globală, cu excepția polilor, respectiv se cunosc în momentul de față peste 1.300 de specii, cele mai multe în zonele tropicale. Majoritatea liliecilor emit ultrasunete și sunt insectivori, dar se cunosc și lilieci piscivori, nectarivori, frugivori, sanguinivori și carnivori. O descriere mai detaliată este aici.
  • Listă Roșie IUCN: Creată în 1963, Lista Roșie IUCN reprezintă inventarul cel mai complet al stării de conservare a speciilor de animale și plante, fiind cel mai bun indicator al stării biodiversității mondiale. Categoriile IUCN sunt: EX (extinct) – eispărută, extinctă, EW (extinct in the wild) – dispărută din sălbăticie, extinctă în sălbăticie, dispărută din natură, CR (critically endangered) – în pericol critic de dispariție, în pericol mare de dispariție, critic amenințată cu dispariția, EN (endangered) – în pericol de dispariție, amenințată cu dispariția, VU (vulnerable) – vulnerabilă, NT (near threatened) – aproape amenințată cu dispariția, potențial amenințată cu dispariția, LC (least concern) – neamenințată cu dispariția , cu probabilitate mică de dispariție, DD (data deficient) – date insuficiente, NE (not evaluated) – neevaluată, starea de conservare nu a fost încă evaluată de IUCN. În momentul de față, din cele 32 de specii de lilieci din România, 3 sunt incluse în categoria vulnerabilă (VU): liliacul cu potcoavă a lui Méhely, liliacul cu picioare lungi și liliacul uriaș de amurg. Situația restului speciilor se poate studia aici.

M

  • Microclimat: Termen care cuprinde valori de temperatură, umiditate și curenți de aer, ce caracterizează un adăpost folosit de lilieci. Microclimatul stabil al peșterilor sau altor adăposturi este esențial pentru prezența liliecilor. Menținerea valorilor este necesară pentru protecția durabilă a coloniilor sau exemplarelor prezente în adăpost.
  • Migrație: Miscări, deplasări sezoniere care se produc de regulă primăvara și toamna, prin care animalele se adaptează condițiilor de temperatură, lipsei de hrană, sau necesității de împerechere. În cazul liliecilor, migrația este deplasarea sezonieră între adăposturile de vară și cele de iarnă. Mai multe detalii aici.
  • Mină (Mină părăsită): Locație sau gol subteran din mediul natural, creat prin activitatea umană, care poate fi folosit de lilieci ca adăpost temporar sau permanent.
  • Monitorizare (Monitorizarea liliecilor): Evaluarea anuală a populațiilor, sau coloniilor de lilieci, în anumite locații cheie (adăposturi, habitate), pentru a identifica starea de conservare, creșteri sau scăderi semnificative în efective, în vederea stabilirii strategiilor de conservare pe termen lung. Monitorizarea liliecilor include, de regulă, evaluarea coloniilor de naștere (vara) și de hibernare (iarna) , precum și evaluarea dinamicii în perioada de împerechere (toamna). Despre metodologia monitorizării liliecilor recomandăm publicația EUROBATS pe această temă.

N

  • Nectarivor: Animal sau vietate, care consumă de preferință nectarul plantelor, florilor. În cazul liliecilor, cunoaștem mai multe specii nectarivore în zona tropicală, unde prin activitatea normală de hrănire, aceste specii efectuează polenizarea speciilor de plante vizitate, și astfel ajută în reproducerea, răspândirea lor.
  • Noaptea Europeană a Liliecilor: Eveniment internațional de popularizare și conștientizare despre lilieci, organizat începând din 1997 în peste 30 de țări europene. În România au fost mai multe ediții începând din anii 2000, organizate cu sprijinul APLR sau individual. Evenimentele implică de regulă expoziții foto, prezentări generale despre lilieci, și în cazuri excepționale, vizite de teren. Despre evenimentele din celelalte țări găsiți informații aici.

O

(fără expresii momentan)

P

  • Patagiu: Membrana de piele ce se întinde între degetele, antebrațul, corpul și piciorul liliecilor, permițând zborul activ. Mai multe detalii aici.
  • Perioadă de hibernare: Perioadă de letargie, în care funcțiile fiziologice sunt reduse la minim, pentru a permite supraviețuirea perioadei fără surse de hrană. În cazul liliecilor din România, perioada de hibernare este curprinsă între 1 noiembrie și 31 martie (cu variații datorită condițiilor meteorologice locale). Mai multe despre hibernare aici.
  • Perioadă de împerechere: Perioadă de activitate intensă, în care exemplarele de lilieci se adună la adăposturile de împerechere (de regulă, la peșteri), unde vin în contact cu alţi indivizi din colonii separate, asigurând prin împerechere un nivel de flux de gene adecvat pentru a menține diversitatea genetică a populației. În cazul liliecilor din România, perioada de împerechere este cuprinsă între lunile august – octombrie, dar cu posibile diferențe locale sau regionale.
  • Perioadă de naștere (de maternitate): Perioada formării coloniilor de naștere (femele și pui), pentru creșterea generației următoare. Perioada de naștere pentru speciile de lilieci din România este cuprinsă între 15 mai și 15 august. Depinzând de specie şi de condiţiile vremii, liliecii dau naştere puilor începând cu sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie. Iniţial atârnând de blana şi glandele mamare ale femelelor, puii sunt duşi cu ele la vânătoare, urmând ca, ulterior, după câteva săptâmâni, aceştia să fie capabili să atârne singuri, fiind lăsaţi la adăpost. Puii devin capabili de zbor propriu după 6-8 săptămâni.
  • Peșteră: Orice cavitate naturală, definită conform art. 43, alin. 3-4, din Legea 49/2011, respectiv: „o cavitate naturală formată în scoarţa terestră, suficient de largă şi adâncă încât să permită intrarea omului. Prin extensie, peştera poate fi un sistem care poate avea mai mult de o intrare şi este format din mai multe galerii, săli, puţuri şi hornuri. Termenul se aplică şi în cazul cavităţilor definite mai sus, care sunt parţial ori complet inundate sau care au fost deschise prin derocări ori decolmatări. Peştera reprezintă un ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie), ştiinţifică (structuri geologice şi minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice şi istorice, sedimente, fauna cavernicolă şi specii sălbatice) şi cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică, recreaţională şi educativă).
  • Pettersson Elektronik AB: Producător de detectoare de ultrasunete de înaltă calitate și durabilitate. Compania este autorul celui mai folosit software de analiză de ultrasunete, BatSound. Pagină web: http://batsound.com/
  • Piscivor: Animal sau vietate, care preferă să consume pești. În România, liliacul de apă și liliacul cu picioare lungi pot consuma ocazional pești de mărime mică, capturați cu ajutorul picioarelor și ghearelor lungi.
  • Plasă chiropterologică: Plasă specială care permite capturarea liliecilor fără a le dăuna fizic.
  • Polenizare: Procesul prin care polenul unui exemplar de plantă ajunge la alt exemplar, rezultând în reproducerea speciei respective. Polenizarea este totodată un serviciu ecosistemic, care se bazează pe activitatea polenizatorilor (păsări, albine, lilieci sau alte vietăți). Peste 100 de specii de plante din zona tropicală se bazează pe lilieci pentru reproducere, liliecii având astfel un rol principal în asigurarea fluxului de gene pentru speciile respective de plante. Mai multe informații aici.
  • Protecția liliecilor: Activitate prin care se asigură menținerea unei stări de conservare favorabile a speciilor, populațiilor, sau coloniilor de lilieci din anumite zone și/sau adăposturi. Protecția liliecilor se realizează prin monitorizarea liliecilor, respectiv prin decizii de intevenție sau protecție pe baza rezultatului monitorizării (creștere, scădere sau stabilitate în numărul exemplarelor, locația coloniilor, etc.).

Q

(fără expresii momentan)

R

  • Rabie, turbare: Boală infecțioasă virală a mamiferelor provocată de virusul rabic, un virus neurotrop din genul Lyssavirus, familia Rhabdoviridae, care se găsește în saliva animalelor infectate. Rabia se transmite oamenilor de la animale. Transmiterea are loc de obicei prin zgârierea sau mușcătura de către un animal a altuia sau a oamenilor. Liliecii sunt purtători de rabie, însă un studiu recent arătă că doar 11 lilieci din 12.000 au fost diagnosticați cu rabie (adică rabia se și manifestă), ceea ce reprezintă un procent infim de 0,0009%. Mai multe informații aici.

S, Ș

  • Sanguinivor: Animal sau vietate care consumă ca sursă de hrană sângele altor animale sau vietăți. În cazul liliecilor, din cele peste 1.300 de specii, doar trei sunt sanguinivore, toate cele trei specii trăind în America de Sud. Aceste specii se hrănesc cu sângele animalelor domestice, și doar în cazuri rare, cu sângele oamenilor.
  • Scorbură: Adăpost natural, ce se formează în timp în arbori, respectiv care este folosit atât de lilieci, cât și de alte animale (mamifere mici, păsări), ca adăpost temporar sau permanent. Specii de lilieci din România care folosesc scorburi ca adăpost sunt liliacul cârn, liliacul cu urechi mari, sau liliacul de amurg.
  • Servicii ecosistemice: Beneficiile pe care oamenii le obţin din natură sub formă de bunuri şi servicii oferite de către ecosistemele naturale și semi-naturale. Exemple: apă dulce, lemn, combustibili, produse medicinale naturale şi farmaceutice, reglarea calităţii aerului, reglarea climei, reglarea apelor, reglarea eroziunii, purificarea apelor, reglarea bolilor, reglarea dăunătorilor, polenizarea. Mai multe exemple și detalii aici sau aici. Serviciile ecosistemice oferite de lilieci sunt în primul rând reglarea dăunătorilor și polenizarea.

T, Ț

(fără expresii momentan)

U

  • Ultrasunet, ultrasunete: Sunete emise pe frecvențe mai mari de 20.000 Hz (20 kHz), inaudibile urechii umane. Animalele care pot emite ultrasunete, respectiv se orientează sau își procură hrana cu ajutorul ultrasunetelor, sunt delfinii și alte mamifere marine, precum și liliecii și anumite specii de amfibieni. Liliecii din România emit ultrasunete în intervalul de 20-120 kHz, dar la nivel global, cea mai mare frecvență de ultrasunete emise de lilieci este de 212 kHz.

V

(fără expresii momentan)

W

(fără expresii momentan)

X

(fără expresii momentan)

Y

(fără expresii momentan)

Z

(fără expresii momentan)

2 comentarii
  1. Răzvan POPESCU-MIRCENI
    Răzvan POPESCU-MIRCENI says:

    GUÁNO s. n. Îngrășământ organic natural, bogat în fosfor (și în azot), care se găsește în mari cantități în America de Sud, provenit din acumularea excrementelor și a cadavrelor de păsări, de lilieci din peșteri, a cadavrelor unor animale marine, etc. – Din fr. guano.
    Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

    Răspunde

Lasă un comentariu

Comentariile trebuie să respecte regulile de utilizare.
Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

Nu suntem experți în matematică, dar trebuie să știm că nu ești un robot: *