Stimați cititori și iubitori de lilieci!

În mai multe țări europene există obiceiul de a desemna “liliacul anului”. De regulă, această desemnare are la bază importanța liliacului respectiv pentru mediul nostru sau pentru cercetarea liliecilor. Uneori specia se desemnează datorită legăturilor transfrontaliere realizate, de exemplu prin migrația sezonală care nu ține cont de granițele clasice. Totodată, desemnarea are rolul de a populariza specia respectivă în rândul publicului larg.

Urmând această tradiție, dar și datorită faptului că România este în topul clasamentului Europei în privința diversității și mărimii populațiilor de lilieci, comunitatea cercetătorilor de lilieci din România, la inițiativa portalului Lilieci.ro, vă prezintă prima ediție a competiției “Liliacul anului”. În Ianuarie 2017 a avut loc o dezbatere scurtă și o preselecție, la finalul căreia experții de lilieci din România au căzut de acord asupra a trei specii de lilieci din România (din totalul de 32). Aceștia au devenit cei trei finaliști pentru această primă ediție a competiției.

Cert este însă că implicarea publicului este esențială în protecția liliecilor și a mediului, iar șansa de a alege liber este o necesitate universală. Astfel vă punem la dispoziție acești trei finaliști, ca voi să aveți cuvântul final. Astfel, cei trei finaliști a competiției “Liliacul anului”, ediția 2017, sunt:

Liliacul cârn

Cu un nas pentru pădurile bătrâne și valoroase

Liliacul mic cu potcoavă

Cu cea mai înaltă voce din România

Liliacul urecheat brun

Cu cele mai evidente urechi ale faunei din România

Concursul se desfășoară până în data de 19 martie 2017, ora 24:00, moment când pe baza voturilor adunate de către fiecare finalist, vom desemna împreună câștigătorul competiției. Iar în restul anului ne vom concentra eforturile pentru a vă prezenta cât mai multe și diverse informații despre specia câștigătoare.

Mai jos aveți aveți opțiunea de a vota pentru favoritul vostru, dar dacă aveți timp, vă invităm să citiți descrierile detaliate și să vizionați pozele despre cele trei specii înainte de a decide și a vota. Iar după vot mai stați și explorați conținutul portalului, și pentru a susține inițiativa Lilieci.ro, puteți să efectuați o donație! Mulțumim!

Selectați favoritul vostru și votați “Liliacul anului” pentru 2017!

Vă mulțumim pentru votul exprimat. În data de 20 martie revenim cu specia care a câștigat competiția "Liliacul anului - Ediția 2017". Până atunci vă invităm să explorați conținutul portalului Lilieci.ro, și să sprijiniți munca noastră printr-o donație. Mulțumim! Echipa Lilieci.ro


Köszönjük a szavazatot. Március 20-án visszatérünk a legtöbb szavazatot elnyerő denevérfajjal, mely "Az év denevére 2017-ben" kitüntetést érdemli ki. Addig is meghívunk, hogy fedezd fel Lilieci.ro portál magyarul elérhető tartalmát (fejlesztésben), és támogasd a munkánk egy adománnyalKöszönjük! A Lilieci.ro csapata


We thank you for your vote. On March the 20th we will return with species that won the competition "Bat of the year - 2017 Edition". Until then we invite you to explore Lilieci.ro portal's content, and to support our work with a donationThank You! The Lilieci.ro team

Finaliștii concursului “Liliacul anului” în 2017

Liliacul cârn

Cu un nas pentru pădurile bătrâne și valoroase

Spunem despre liliacul cârn (Barbastella barbastellus) că are un nas pentru pădurile bătrâne și valoroase, deoarece preferă să trăiască în pădurile seculare, respectiv păduri cu mulți arbori de vârstă ridicată. Astfel prezența (sau absența) speciei poate să ne ofere indicii asupra nivelului de conservare a pădurilor.

Ca aspect, liliacul cârn este o specie de talie medie, cu bot scurt şi bombat (“cârn”). Urechile au formă de triunghi, și sunt la fel ca botul, destul de scurte. În general, are o blană de culoare închisă, negricioasă. Specia este rezistentă la frig, iar în timpul iernii hibernează frecvent în adăposturi subterane (peşteri, mine părăsite, pivniţe). În aceste tipuri de adăpost se poate întâlni des în zona de intrare, uneori chiar la temperaturi sub zero grade Celsius.

Galerie foto:

Datorită faptului că preferă pădurile de vârstă înaintată și mai puțin mediul urban, liliacul cârn este rar în conflict direct cu oamenii. Dar este totuși puternic afectat de activități silvice neadecvate, dat fiind faptul că adăposturile preferate ale speciei sunt scorburile sau scoarța deprinsă a arborilor bătrâni, și materialul lemnos mort.

Protecția liliacului cârn se poate realiza prin protecția habitatelor de hrănire folosite, respectiv prin protecția adăposturilor. Dacă arborii bătrâni sunt tăiați cu preferință, sau materialul lemnos mort este sistematic scos din habitat, atunci specia nu-și mai găsește adăpost adecvat, și populațiile pot fi afectate. Se recomandă păstrarea unui număr de 7-10 arbori scorburoși pe hectar, reprezentând aprox. 25-30 scorburi, respectiv păstrarea materialului lemnos mort în habitat. În cazul adăposturilor subterane se recomandă evitarea activităților turistice și speologice în peșteri pe durata perioadei de hibernare (1 noiembrie – 31 martie). Mai mult despre turism responsabil aici.

Liliacul mic cu potcoavă

Cu cea mai înaltă voce din România

Liliecii emit ultrasunete pentru a se orienta și pentru a localiza și captura insecte. Iar liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros) emite ultrasunetele cu cea mai ridicată frecvență dintre speciile din România. Mai exact în jur de 108-114  kHz, un strigăt pe frecvență cu adevărat înaltă. Un ultrastrigăt.

Aceste sunete emise și informațiile sosite prin intermediul ecoului reflectat permit liliacului mic cu potcoavă să aibă un zbor acrobatic și o navigare foarte precisă, comparabile doar cu zborul altor specii din genul liliecilor cu potcoavă. Specia zboară de regulă în interiorul pădurilor și aproape de crengi și de frunzele arborilor, chiar și în coronament, capturând insectele preferate: molii, musculițe, țânțari, chiar și țânțari giganți.

Galerie foto:

Adăposturile preferate în timpul hibernării sunt locațiile subterane, peșteri, mine părăsite, chiar și pivnițe din mediul urban sau rural. În timpul verii, coloniile de naștere se formează în special în podurile clădirilor, unde exemplarele stau într-o oarecare structură de colonie, dar având totuși niște spații confortabile între ele. Acesta este și cazul coloniilor de hibernare, unde iarăși liliecii atârnă într-un grup mai lejer, fără să se atingă. Coloniile de hibernare ale liliacului mic cu potcoavă arată ca și o colecție de prune agățate de tavanul peșterii.

Liliacul mic cu potcoavă este extrem de fidel față de adăposturile folosite pe parcursul anului, atât în cazul adăposturilor de naștere în perioada de vară, cât și în cazul adăposturilor subterane în perioada de hibernare. Astfel, protecția acestor locații este de importanță majoră pentru specie. Această protecție se poate realiza prin nealterarea acestor locații, și prin limitarea deranjărilor cauzate de prezența umană în perioadele sensibile (vara, între 15 mai și 15 august, respectiv iarna , între 1 noiembrie – 31 martie).

Liliacul urecheat brun

Cu cele mai evidente urechi ale faunei din România

Într-o lume în care statutul social s-ar baza exclusiv pe mărimea urechilor, liliacul urecheat brun (Plecotus auritus) ar fi printre campioni: lungimea urechilor este aproape egală cu lungimea corpului. Dar viața speciei nu este îngreunată de aceste urechi supradimensionate, ci reprezintă chiar un avantaj.

În pădurile de foioase mature, dar și în parcuri sau grădini, unde liliacul urecheat brun preferă să vâneze, urechile bune sunt de mare folos. Având un zbor lent și cu manevre precise aproape de vegetație și în coronament, liliacul emite ultrasunete foarte slabe. Comparabil cu alte specii de lilieci, aceste ultrasunete sunt la nivelul unei șoptiri, dar oferă informații detaliate despre mediul înconjurător, inclusiv despre insectele care nu bănuiesc pericolul iminent. Zborul manevrabil și orientarea cu urechile uriașe, permit liliacului să culeagă cu mare precizie aceste insecte direct de pe frunze.

Galerie foto:

Chiar și cu astfel de urechi, rar o să vedem un exemplar care se odihnește sau hibernează cu urechile complet desfăcute. Specia folosește frecvent zonele de intrare ale peșterilor unde temperaturile pot fi foarte scăzute, spre îngheț. Iar frigul ar dăuna structurii fragile a urechilor, efectiv le-ar degera. Astfel ele sunt mai bine protejate sub antebraț și aripă. Da, urechile liliacului urecheat brun sunt atât de mari, încât în timpul odihnei ele trebuie …pliate.

În timpul verii, specia folosește scroburi și clădiri pentru formarea coloniilor de naștere. Protecția pădurilor foioase mature este esențială nu numai pentru liliacul urecheat brun, dar și pentru o serie de alte specii de lilieci. În adiție, este esențială administrarea adecvată a clădirilor folosite de coloniile de naștere, dar și folosirea materialelor adecvate pentru tratamentul structurii de lemn. Aceste tratamente de lemn, dacă sunt efectuate cu materiale toxice, pot cauza decesul liliecilor, coloniile fiind în contact direct cu mai multe părți ale clădirii, dar și cu aerul propriu zis din din interiorul încăperii. Astfel, este important să se utilizeze metode / materiale care nu includ substanţe toxice, de exemplu tratamente cu aer cald sau CO2.

2 comentarii

Comentariile sunt închise.