În cele ce urmează detaliem câteva aspecte legate de cercetarea liliecilor, scopul fiind de a realiza activitățile respective în așa fel, încât acestea să nu aducă daune exemplarelor studiate, și în același timp să contribuie la o mai bună înțelegerea a biologiei și ecologiei speciilor.
În primul rând, pentru orice activitate de cercetare sau de monitorizare care implică liliecii României, este necesară obținerea autorizațiilor de la organele abilitate în acest sens (dacă activitatea include capturări de lilieci și/sau acces în peșteri), și/sau avize din partea administrațiilor sau custozilor acelor arii protejate, pe suprafața cărora se desfășoară activitatea respectivă. Aceste organe abilitate sunt de exemplu Comisia Patrimoniul Speologic, Academia Română și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și administrațiile parcurilor naționale și naturale din România, și structurile naționale sau județene ale Agenției Naționale de Mediu și Arii Protejate.
Activitățile de cercetare sau de monitorizare care implică liliecii României trebuie să aibă un scop și o durată bine definită, metodologie bine stabilită și corectă din punct de vedere științific și etic. Totodată, din activitate trebuie să rezulte date științifice care să contribuie la o mai bună înțelegere a aspectelor legate de fauna de lilieci a României și/sau la o protecție durabilă, fără a avea efecte negative asupra liliecilor studiați.
Se recomandă ca activitățile de cercetare sau monitorizare care implică liliecii României, să țină cont de următoarele aspecte:
- Se evită trezirea intenționată a liliecilor în perioada de hibernare (1 noiembrie – 31 martie);
- Se evită manipularea exemplarelor în perioada de hibernare (1 noiembrie – 31 martie), inclusiv scoaterea lor din poziția sau locația de hibernare, cu excepţia acţiunilor de salvare a liliecilor aflaţi în pericol iminent, când nu este posibilă o altă măsură de protecţie;
- Se evită fotografierea unui liliac sau a unei colonii de lilieci aflate ȋn perioada de hibernare (1 noiembrie – 31 martie) sau maternitate (15 mai – 15 august), pe perioade lungi de mai multe minute, respectiv în alte scopuri decât cele autorizate și/sau avizate; Este recomandat ca pregătirea pentru fotografierea unor colonii (montare lumină, blitz etc.), în vederea documentării sau numărării ulterioare, să nu se efectueze sub colonie, ci în prealabil;
- Staționarea sub coloniile de lilieci în perioada de hibernare (1 noiembrie – 31 martie) sau maternitate (15 mai – 15 august) trebuie să fie cât mai scurtă, de preferință sub 5 minute;
- Se evită camparea sau bivuacul în subteran la o distanță mai mică de 100 de metri față de colonii de lilieci;
- Se evită efectuarea capturărilor sau colectărilor chiropterologice de orice fel în perioada de hibernare (1 noiembrie – 31 martie), cu excepția colectării animalelor decedate sau probelor din excrementele acumulate sub colonii;
- Se evită efectuarea capturărilor cu orice fel de metodă în perioada de maternitate (15 mai – 15 august) la intrarea sau în interiorul acelor adăposturi, despre care s-a demonstrat că includ colonii de maternitate, și pe o rază de 200 metri în jurul acestor adăposturi de maternitate;
- Este obligatorie eliberarea, fără orice intervenție sau măsurători, a liliecilor ce se dovedesc a fi femele gestante, capturate accidental;
- Se evită capturarea sau cercetarea liliecilor cu metode şi echipamente improvizate;
- Se evită menținerea în captivitate a oricărui exemplar capturat pentru o perioadă mai lungă de 30 de minute;
- Inelarea liliecilor în România trebuie să se realizeze doar de către experți care au dobândit cunoștințele necesare pentru aplicarea inelelor în mod corect, respectiv fără rănirea exemplarelor în momentul inelării, și fără a cauza decese / accidentări ulterioare, datorită aplicării incorecte de inele. Este interzisă inelarea exemplarelor de lilieci cu inele improvizate, sau care nu sunt realizate de către una dintre firmele autorizate în acest sens;
- Speciile Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus mehelyi, Rhinolophus blasii, Rhinolophus euryale, precum și speciile Plecotus nu se inelează;
- Exemplarele juvenile și/sau rănite, sau exemplarele care au o condiție fizică evident precară (ex. greutate cu mult sub media speciei, număr mare de paraziți, etc.) nu se inelează;
- Femelele capturate în perioada de maternitate (15 mai – 15 august) nu se inelează;
- Se evită folosirea unor metode de cercetare, care reprezintă un nivel de deranj ridicat pentru lilieci (inelare, radiotelemetrie, colectare probe, etc.), fără un scop științific bine definit, sau fără șansa obținerii unor rezultate care să contribuie în mod clar la o mai bună înțelegere a aspectelor legate de fauna de lilieci a României și/sau la o protecție durabilă;
- Se evită colectarea definitivă a exemplarelor de lilieci vii;
- Se evită folosirea unor lumini puternice pentru a favoriza activitatea de cercetare, în aria de influenţă a coloniilor de lilieci (la mai puţin de 100 m), și/sau aflate în perioada de hibernare (1 noiembrie – 31 martie) sau de maternitate (15 mai – 15 august);
- Se evită prelevarea probelor genetice, de virologie sau parazitologice, în perioada pre- şi post-hibernare (2 săptămâni înainte și după perioada de hibernare), în perioada hibernării (1 noiembrie – 31 martie), respectiv de la femele gestante și cele care alăptează, precum și prelevarea probelor genetice, de virologie sau parazitologice de la exemplarele nou-născute din coloniile de maternitate;
- Se evită capturarea liliecilor cu scopul de a efectua experimente în condiții de laborator;
- În cazul eliberării unor exemplare de lilieci în mediu natural (la peșteri, avene, galerii de mină, clădiri etc.), exemplare ce au fost colectate din mediul urban, aceste exemplare nu se eliberează în acele locații care există colonii de lilieci stabilite și cunoscute.
În cazul constatării unor cercetări abuzive și/sau neautorizate, distrugeri neintenționate sau intenționate, deranjări semnificative, sau care au ca efect o mortalitate ridicată pentru lilieci, care nu respectă condiționările din autorizațiile și/sau avizele emise, se aplică sancțiunile prevăzute în prevederile legale existente din domeniul protecției animalelor, respectiv:
- Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa;
- Legea nr. 13/1998 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice;
- Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa;
- Directiva 2008/99/CE privind protectia mediului prin drept penal;
- Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
- Legea 205 din 2014 privind protecția animalelor;
- De lege ferenda.