Art. 1. Pentru orice activitate de cercetare sau de monitorizare care implică elemente din fauna de lilieci de pe teritoriul României, este necesară obținerea autorizațiilor de la organele abilitate în acest sens (dacă activitatea include capturări de lilieci și/sau acces în peșteri), și/sau avize din partea administrațiilor sau custozilor acelor arii protejate, pe suprafața cărora se desfășoară activitatea respectivă.

Art. 2. Activitățile de cercetare sau de monitorizare care implică elemente din fauna de lilieci de pe teritoriul României trebuie să aibă un scop și o durată bine definită, metodologie bine stabilită și corectă din punct de vedere științific și etic, respectiv din activitate trebuie să rezulte date științifice care să contribuie la o mai bună înțelegere a aspectelor legate de fauna de lilieci a României și/sau la o protecție durabilă, fără a avea efecte negative asupra liliecilor studiați.

Art. 3. Cercetările chiropterologice care pot modifica în mod artificial rezultatul monitorizării naționale de lilieci în adăposturile cheie (ex. vizite și studii adiționale față de standardul de două numărări/sezon), se aduc la cunoștința comunității de chiropterologi din România, prin transmiterea unui mesaj electronic la adresa liliecarii@googlegroups.com, înainte de a demara proiectul.

Art. 4. Cercetările și/sau vizitele chiropterologice de pe teritoriul României, care se realizează în colaborare și cu prezența cercetătorilor din străinătate, se aduc la cunoștința comunității de chiropterologi din România, prin transmiterea unui mesaj electronic la adresa liliecarii@googlegroups.com, înainte de a demara proiectul.

Art. 5. Activitățile de cercetare sau monitorizare care implică elemente din fauna de lilieci de pe teritoriul României trebuie să țină cont de următoarele:

  1. Se evită trezirea intenționată a liliecilor în perioada de hibernare (1 noiembrie – 31 martie);
  2. Se evită manipularea exemplarelor în perioada de hibernare (1 noiembrie – 31 martie), inclusiv scoaterea lor din poziția sau locația de hibernare, cu excepţia acţiunilor de salvare a liliecilor aflaţi în pericol iminent, când nu este posibilă o altă măsură de protecţie;
  3. Se evită fotografierea unui liliac sau a unei colonii de lilieci aflate ȋn perioada de hibernare (1 noiembrie – 31 martie) sau maternitate (15 mai – 15 august), pe o durată mai mare de 1 minut sau cu mai mult de 1 sursă de lumină, respectiv în alte scopuri decât cele autorizate și/sau avizate; Este recomandat ca pregătirea pentru fotografierea unor colonii (montare lumină, blitz, etc.), în vederea documentării sau numărării pe calculator personal, să nu se efectueze sub colonie;
  4. Staționarea sub coloniile de lilieci în perioada de hibernare (1 noiembrie – 31 martie) sau maternitate (15 mai – 15 august) trebuie să fie cât mai scurtă, respectiv sub 5 minute;
  5. Se evită camparea sau bivuac-ul la o distanță mai mică de 100 de metri față de colonii de lilieci;
  6. Se evită efectuarea capturărilor sau colectărilor chiropterologice de orice fel în perioada de hibernare (1 noiembrie – 31 martie), cu excepția colectării animalelor decedate sau probelor din excrementele acumulate sub colonii;
  7. Se evită efectuarea capturărilor cu orice fel de metodă chiropterologică în perioada de maternitate (15 mai – 15 august) la intrarea sau în interiorul acelor adăposturi despre care s-a demonstrat că includ colonii de maternitate, și pe o rază de 200 metri în jurul acestor adăposturi de maternitate;
  8. În cazul oricărui adăpost, este obligatorie eliberarea, fără orice intervenție sau măsurători, a liliecilor ce se dovedesc a fi femele gestante;
  9. Se evită capturarea sau cercetarea liliecilor cu metode şi echipamente improvizate;
  10. Se evită menținerea în captivitate a oricărui exemplar capturat pentru o perioadă mai lungă de 30 de minute;
  11. Inelarea liliecilor în România trebuie să se desfășoare pe baza unui plan național, cu date centralizate și doar de către experți care au dreptul de inelare, respectiv cu inele standard și cod unic național, care face posibilă identificarea clară a exemplarelor recapturate;
  12. Dreptul de a inela exemplare de lilieci se obține pe baza absolvirii unor traininguri organizate în acest sens, aceste traininguri fiind organizate la nivel național, de către experți care posedă deja dreptul de inelare;
  13. Este interzisă inelarea exemplarelor de lilieci cu inele improvizate, sau care nu sunt realizate de către una dintre firmele autorizate în acest sens;
  14. Speciile Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus mehelyi, Rhinolophus blasii, Rhinolophus euryale, precum și speciile Plecotus nu se inelează;
  15. Exemplarele juvenile și/sau rănite, sau exemplarele care au o condiție fizică evident precară (ex. greutate cu mult sub media speciei, număr mare de paraziți, etc.) nu se inelează;
  16. Femelele capturate în perioada de maternitate (15 mai – 15 august) nu se inelează;
  17. Se evită folosirea unor metode de cercetare, care reprezintă un nivel de deranj ridicat pentru lilieci (inelare, radiotelemetrie, colectare probe, etc.), fără un scop bine definit, sau fără șansa obținerii unor rezultate științifice care să contribuie în mod clar la o mai bună înțelegere a aspectelor legate de fauna de lilieci a României și/sau la o protecție durabilă;
  18. Se evită colectarea definitivă a exemplarelor de lilieci vii;
  19. Folosirea lămpilor de carbid este interzisă în peșterile României prin Decizia nr. 1 a Comisiei Patrimoniului Speologic din 12.09.2012).;
  20. Se evită folosirea unor lumini puternice pentru a favoriza activitatea de cercetare, în aria de influenţă a coloniilor de lilieci (la mai puţin de 100 m), și/sau aflate în perioada de hibernare (1 noiembrie – 31 martie) sau de maternitate (15 mai – 15 august);
  21. Se evită prelevarea probelor genetice, de virologie sau parazitologice, în perioada pre- şi post-hibernare (2 săptămâni înainte și după perioada de hibernare), în perioada hibernării (1 noiembrie – 31 martie), respectiv de la femele gestante și cele care alăptează, precum și prelevarea probelor genetice, de virologie sau parazitologice de la exemplarele nou-născute din coloniile de maternitate;
  22. Se evită capturarea liliecilor cu scopul de a efectua experimente în condiții de laborator.

Art. 6. În cazul datelor chiropterologice colectate de către cercetătorii din România, respectiv în procesul de elaborare a unor lucrări științifice și/sau educative se ține cont de următoarele:

  1. Datele nepublicate se pot folosi pentru elaborarea unor lucrări științifice și/sau educative, respectiv hărți de distribuție, doar după obținerea acordului autorului (sau autorilor) datelor, și/sau după caz, după obținerea acordului proprietarului datelor, respectiv doar cu atribuire clară în text și în referințele lucrării respective;
  2. Datele din publicațiile existente se pot folosi în elaborarea unor lucrări științifice și/sau educative, respectiv hărți de distribuție, fără consultarea autorilor originali, dar cu atribuire clară în text și în referințele lucrării respective; Se recomandă contactarea autorilor datelor și informarea directă asupra intenției de folosire a datelor;
  3. Secțiunea de materiale și metode din lucrări științifice trebuie să conțină detalii cu privire la autorizațiile și/sau avizele obținute pentru efectuarea activității respective (organ emitent, număr, an, etc.), sau argumente care demonstrează că nu a fost necesară obținerea autorizărilor/avizelor;
  4. În cazul creării bazelor de date publice, care folosesc date publicate sau nepublicate legate de colonii de importanță națională, se consultă comunitatea de chiropterologi din România, înainte de a demara proiectul, prin transmiterea unui mesaj electronic la adresa liliecarii@googlegroups.com.

Art. 7. În cazul eliberării unor exemplare de lilieci în mediul natural (la peșteri, avene, etc.), exemplare ce au fost colectate din mediul urban în urma sesizărilor din partea publicului, aceste exemplare nu se eliberează în acele locații care sunt demonstrate a fi adăposturi de importanță națională sau contintentală..

Art. 8. În cazul constatării unor cercetări abuzive și/sau neautorizate, distrugeri neintenționate sau intenționate, deranjări semnificative, sau care au ca efect o mortalitate ridicată pentru lilieci, care nu respectă condiționările din autorizațiile și/sau avizele emise, se aplică sancțiunile prevăzute în prevederile legale existente din domeniul protecției animalelor, respectiv:

  1. Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa;
  2. Legea nr. 13/1998 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice;
  3. Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa;
  4. Directiva 2008/99/CE privind protectia mediului prin drept penal;
  5. Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
  6. Legea 205 din 2014 privind protecția animalelor;
  7. De lege ferenda.

Notă: Autorizațiile pentru cercetare sau acces în peșterile României se obțin de la Comisia Patrimoniului Speologic. Avizele pentru acces și activități, inclusiv cercetare în ariile protejate din România, se obțin de la administrațiile sau custozii ariilor protejate respective.

 Aspectele etice de mai sus au fost elaborate de către comunitatea chiropterologilor din România, în cadrul proiectului “Uniting the efforts of Romania bat conservation”, implementat în cadrul programului Klaus Toepfer Fellowship Programme.