Uitându-ne la metropola Cluj-Napoca, am fi tentați să credem că nu prea există o mare varietate de animale pe străzile sale. Cu toate acestea, ele sunt prezente atât în număr mare de exemplare, cât și specii. Printre aceste viețuitoare se numără și liliecii Clujului, animale nocturne care se folosesc de ecolocație pentru a se orienta în întuneric și care consumă cantități “industriale” de insecte.
Bineînțeles că liliecii sunt inofensivi pentru noi, oamenii, dar nu același lucru poate fi spus despre insecte: ei constitute singura sursă de hrană a speciilor de lilieci din România. Liliecii sunt de multe ori prezenți în jurul nostru fără să ne dăm seama, fie în podurile clădirilor, în subsolul acestora sau chiar în crăpături. Aceștia pot fi prezenți chiar și în scorburile copacilor pe lângă care ne plimbăm zilnic în parcurile Clujului. Deseori îi putem observa seara cum gonesc după insecte la lumina felinarelor, apărând doar pentru o secundă, apoi dispărând din nou în întuneric. Trebuie doar să stăm puțin pe malul Someșului, sau la lacul din parcul central și o să observăm liliecii care se hrănesc cu insecte. Iar când vine vorba de hrănire, liliecii sunt adevărate mașinuțe specializate în capturarea insectelor în tot felul de medii, fie pe lângă felinare, fie pe deasupra apelor, sau chiar între și de pe frunzele copacilor din parcuri.
Dar totuși, câte insecte consumă un liliac într-o noapte? Estimările arată că un singur exemplar poate consuma sute de insecte pe noapte (ex. țânțari), iar unele specii pot să consume cât propria greutate în insecte pe noapte. Cu aceste exemple în gând ne putem imagina ce ar însemna o vară fără lilieci. Și cât de inconfortabil ar fi dacă liliecii nu ar ține sub un oarecare control populațiile insectelor din jurul nostru.
Considerând că este o zonă puternic modificată de om, Cluj-Napoca are totuși o diversitate ridicată când vine vorba de lilieci. Pe parcursul anilor 2018-2021 în cadrul unui studiu care a inclus mai multe zone din interiorul orașului, dar și zone adiacente precum Făgetul Clujului, CCCL a identificat 14 specii de lilieci (din cele 32 din România). Zonele urbane includ specii comune, de exemplu liliacul de amurg, sau liliacul pitic, iar zonele mai naturale includ și specii strict protejate, de exemplu liliacul cârn în Făgetul Clujului. La suprafețele de apă din parcul central, la Someș sau în Parcul Est, dar chiar și în Grădina Botanică vânează în mod continuu liliacul de apă. Aici găsim și liliecii urecheați, de exemplu liliacul urecheat gri, care preferă să vâneze în interiorul coronamentului arborilor.
Acest lucru ne arată că zona metropolei Cluj-Napoca, deși este în continuă dezvoltare, încă are o mulțime de medii prielnice pentru lilieci. În mod evident, Făgetul Clujului este cel mai divers (cu 12 specii identificate), urmat de Grădina Botanică cu cel puțin 9 specii prezente. Și zona Parcului Est se poate considera una diversă, cu cel puțin 8 specii de lilieci consumând insecte en-gros mai ales deasupra lacurilor. Someșul și malurile cu arbori sunt la rândul lor zone, unde liliecii desfășoară o activitate intensă pe timpul nopții. Iar Parcul Central, pe lângă prezența insectelor, oferă și adăposturi liliecilor, prin existența arborilor bătrâni, scorburoși.
Liliecii Clujului, inclusiv din Făgetul Clujului, conform Bücs & Stan (2018), Bodea (2021) și CCCL (2022):
- Liliacul comun mic (Myotis blythii)
- Liliacul cărămiziu (Myotis emarginatus)
- Liliacul lui Natterer (Myotis nattereri)
- Liliacul de apă (Myotis daubentonii)
- Liliacul de amurg (Nyctalus noctula)
- Liliacul cu aripi late (Eptesicus serotinus)
- Liliacul bicolor (Vespertilio murinus)
- Liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus)
- Liliacul pigmeu (Pipistrellus pygmaeus)
- Liliacul pitic al lui Kuhl (Pipistrellus kuhlii)
- Liliacul lui Savii (Hypsugo savii)
- Liliacul urecheat brun (Plecotus auritus)
- Liliacul urecheat gri (Plecotus austriacus)
- Liliacul cârn (Barbastella barbastellus)
Din punctul de vedere al liliecilor, Făgetul este cea mai importantă zonă pentru liliecii Clujului. Aici știm inclusiv de existența unei colonii al liliacului cârn, o specie tipică pentru păduri cu valoare naturală ridicată. Colonia folosește una dintre căsuțele artificiale amplasate acum 3 ani, și vânează insecte peste tot în pădure. Pentru a accentua valoarea naturală al Făgetului Clujului, CCCL, în parteneriat cu Natura Transilvaniei, printr-o sponsorizare din partea Betfair România, a realizat traseul tematic “Traseul Veveriței”, care include atât panouri informative despre lilieci, cât și căsuțe artificiale care se pot verifica de către oricine, pentru prezența liliecilor.
Liliecii Clujului sunt într-o situație bună, dar cu toate acestea se poate îmbunătăți. Liliecii sunt în continuare afectați în mod negativ de activitățile noastre, fie vorba de tăierea arborilor scorburoși, renovarea podurilor caselor unde se află colonii, iluminarea excesivă a clădirilor, poluarea apelor, sau chiar și de crezul în miturile de fapt neadevărate despre lilieci. Liliecii nu se bagă în părul nostru, și nu au treabă cu sângele nostru. Liliecii nu caută compania oamenilor. Este important să înțelegem că trebuie să fim toleranți cu liliecii, și să nu ne temem de ei: liliecii au treabă doar cu insectele. Adevărul este că la fiecare întâlnire cu lilieci, ei sunt mai speriați de noi, decât invers.
Ca și în cazul oricărui alt grup de animale, este datoria noastră umană să-i protejăm și să luăm măsuri pentru a le face viața mai ușoară. Așa cum și ei ne aduc beneficii gratuite prin existența lor. Doar protejând populațiile de lilieci din Cluj vom beneficia în continuare de toate avantajele pe care aceștia ni le oferă!
Literatură:
- Bodea F. (2021): Chiropterofauna zonei metropolitane Cluj-Napoca. Lucrare de disertație, Facultatea de Biologie și Geologie, Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca.
- Bücs Sz.L., Stan O.M. (2018): Date preliminare cu privire la chiropterofauna Parcului Est, Cluj-Napoca. Conferința Națională de Chiropterologie din România, ediția III, Octombrie 2018, Cernatu de Sus, jud. Covasna.
- Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor (2022): Chiropterofauna Parcului Est, Cluj-Napoca și impactul amenajării parcului asupra liliecilor. Raport în cadrul proiectului “Studiu de biodiversitate necesar realizării documentației de proiectare a amenajării Parcului Est din Cluj-Napoca, fazele: studii preliminare, Plan Urbanistic Zonal, Studii de Fezabilitate (SF), Documentații pentru autorizarea executării lucrărilor (DTAC), Documentații tehnice de execuție (PT) și asistență tehnică pentru cele trei obiecte de investiție componente: Biotop și zonă de protecție a biotopului, Amenajare a Parcului Public, Amenajare Lacul 3”