Informațiile de la mai jos se pot cita prin: Bücs Sz.L., Stan O. (2018): Date preliminare cu privire la chiropterofauna Parcului Est, Cluj-Napoca. A 3-a Conferință Națională de Chiropterologie din România, 18-21 octombrie 2018, volum de abstracte p. 7.

Fotografii:  Szilárd-Lehel Bücs, Levente Barti, Dénes Dobrosi

Noțiunea de arie protejată urbană se răspândește în ultimii ani, în special în zonele metropolitane aglomerate, unde devine importantă conservarea unor “petice de natură” cu habitate și specii reprezentative. Un exemplu din România este Parcul Natural Văcărești din București, înființat oficial în 2016.

Parcul Est din Cluj-Napoca se află la periferia estică a municipiului, fiind o zonă semi-sălbatică de aprox. 70-100 ha, compusă din suprafețe de apă (mai multe lacuri și canale) înconjurate de stufăriș, arbori și luminișuri. Din datele existente despre faună, reiese că Parcul Est adăpostește o biodiversitate semnificativă, de ex. în cazul păsărilor și lepidopterelor diurne.

Datorită expansiunii imobiliare intensive din Cluj-Napoca, inclusiv din zona Parcului de Est, precum și datorită efectelor negative asupra habitatelor și speciilor, am decis să inițiem un studiu chiropterologic, și astfel să contribuim cu date concrete la creșterea biodiversității demonstrate din zonă.

METODOLOGIE

În luna august 2018 am efectuat transecte pentru înregistrarea ultrasunetelor emise de liliecii care vânează în jurul Lacurilor nr. 1 și nr. 2 din Parcul Est, Cluj-Napoca. Cele 2 lacuri sunt cele mai expuse impactului antropic, Lacul nr. 1 fiind complet înconjurat de drumuri intens circulate, centre comerciale și locuințe, fără secțiuni aflate complet în întuneric sau fără deranj. Lacul nr. 2 este mai puțin antropizat, deși la rândul lui, este parțial înconjurat de turnuri cu locuințe și terenuri de joacă.

În total am înregistrat 50 de ultrasunete, respectiv 17 la Lacul nr. 1 și 33 la Lacul nr. 2. Pentru înregistrare am folosit un detector D240X (Pettersson Elektronik AB) combinat cu un recorder R-09HR (Edirol), iar fișierele au fost analizate folosind software-ul BatSound (Pettersson Elektronik AB), pe baza criteriilor din literatura de specialitate (ex. Barataud 2015).

REZULTATE

Prin analiza ultrasunetelor am identificat în total șapte specii de lilieci prezente în zona Lacurilor nr. 1 și nr. 2., majoritatea fiind specii adaptate la mediul urban. Ultrasunetele înregistrate includ și sunete sociale ale liliacului de amurg (N. noctula). În adiție, liliacul de apă (M. daubentonii) a fost observat vânând deasupra suprefeței ambelor lacuri. Pe toată durata evaluării s-a observat o activitate intensivă constantă, exemplarele de lilieci vânând chiar și deasupra suprafețelor de apă semi-iluminate.

LISTA DE SPECII

  • Liliacul de apă (Myotis daubentonii)
  • Liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus)
  • Liliacul de amurg (Nyctalus noctula)
  • Liliacul pigmeu (Pipistrellus pygmaeus)
  • Liliacul cu aripi late (Eptesicus serotinus)
  • Liliacul pitic al lui Kuhl (Pipistrellus kuhlii)
  • Liliacul bicolor (Vespertilio murinus)

CONCLUZII

Pe baza studiului preliminar, și dacă luăm în considerare localizarea zonei, putem afirma că Parcul Est oferă habitate de hrănire pentru o diversitate ridicată de specii de lilieci, respectiv 7 din cele 32 din România. În comparație, Parcul Natural Văcărești este folosit ca habitat de hrănire de către min. 8 specii de lilieci (Măntoiu D. – com. pers.). Această diversitate se explică inclusiv prin faptul că mai multe specii de lilieci sunt bine adaptate la mediul urban (ex. N. noctula, P. pipistrellus), tolerând un anumit nivel de deranjare și iluminare, iar unele specii (ex. V. murinus) chiar preferă să vâneze la lumina stâlpilor de iluminat.

Cu toate acestea considerăm că numărul speciilor de lilieci identificați în Parcul Est în prezentul studiu este la o valoare minimă pentru zonă, datorită faptului că aceste rezultate au fost obținute doar prin evaluarea celor mai antropizate dintre lacurile Parcului. Celelalte suprafețe de apă și habitate, din colțul nord-estic al zonei, au un grad mai scăzut de antropizare, nefiind înconjurate de clădiri, iar nivelul iluminării artificiale din jurul lor este scăzut. Astfel, pentru 2019 și după continuarea studiului folosind diverse metode (înregistrare automată pe tot parcursul nopții, capturare cu plasă, identificare de adăposturi naturale și antropice, etc), preconizăm o creștere a numărului speciilor de lilieci prezente în habitatele din Parcul Est.

Dat fiind faptul că toate speciile de lilieci din România sunt protejate printr-o legislație multiplă (ex. prin Acordul EUROBATS / Legea 90 din 2000), potențialele dezvoltări imobiliare trebuie să țină cont de conservarea durabilă a biodiversității Parcului Est.