Sâmbătă, 15 septembrie 2018, între orele 16.00 – 22.00, Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor a organizat ediția din Cluj-Napoca a Nopții Internaționale a Liliecilor. Evenimentul s-a desfășurat în Grădina Botanică ”Alexandru Borza”, mai exact în Grădina Japoneză și Grădina Romană, în paralel în limba română și maghiară. Mulțumim partnerilor pentru implicarea activă:

  • Primăria Municipiului Cluj-Napoca
  • Centrul de Informare Turistică al Municipiului Cluj-Napoca
  • Visit Cluj
  • Grădina Botanică ”Alexandru Borza”
  • Institutul de Speologie ”Emil Racoviță”
  • Asociația Natura Transilvaniei
  • Facultatea de Biologie – Geologie, Universitatea Babeș-Bolyai
  • Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară
  • Blogul „Vlady, un vampir simpatic”
  • Clubul de Speologie “Avenul” Brașov
  • Clubul Speologilor Amatori Cluj
  • BW Photo Booth

Estimăm că au participat la eveniment aproximativ 800 de vizitatori. Mulțumim tuturor pentru interes, precum și Grădinii Botanice, respectiv Universității Babeș-Bolyai, pentru găzduirea gratuită a evenimentului. Am publicat deja pe pagina Facebook Lilieci.ro o selecție de poze din cadrul evenimentului, dar le puteți vedea mai jos și pe cele mai reușite. Mulțumim și lui Pan Ioan pentru fotografiile realizate de el.

Evenimentul din Cluj-Napoca a inclus și un traseu audio-vizual, prin care vizitatorii au avut șansa de a asculta ultrasunetele tipice ale liliecilor. Și pentru că am promis că aceste sunete vor fi disponibile și pe portalul Lilieci.ro, le puteți găsi mai jos, acompaniate de explicațiile necesare. Recomandăm ascultarea acestora cu căști, dar în condiții de siguranță.

Precis, ca un fluierat: Liliecii cu potcoavă

Liliecii cu potcoavă (speciile Rhinolophus) emit ultrasunetele cu cele mai înalte frecvențe din România și Europa, de peste 79 kHz. Acest fluierat tipic le permite o navigare atât de precisă, încât poate să evite orice obstacol și să captureze orice insectă, cu ușurință și cu o precizie inegalată între lilieci.

Ultra-sunetul inevitabilului

O secvență de ultrasunete din ce în ce mai rapide, care preced capturarea efectivă a insectelor. Dacă observați vreodată un liliac efectuând viraje foarte bruște, apoi redresându-se, înseamnă că la fiecare viraj brusc el capturează o insectă, iar asta precedat mereu de ultrasunetul inevitabilului.

Țintit, ca o șoaptă: liliecii urecheați

Comparativ cu mărimea corpului lor, liliecii urecheați (speciile Plecotus) au cele mai lungi urechi din fauna României, aproape de lungimea corpului. Aceste urechi sunt necesare pentru a capta ecoul ultrasunetelor extrem de slabe, de nivelul unei șoptiri, prin care aceste specii pot să identifice chiar și insecte încremenite pe niște frunze.

Bazarul liliecilor: sau cine e mai gălăgios

Liliecii comunică între ei prin așa-numitele sunete sociale. Dacă am asculta o colonie, aceasta ar suna ca o adevărată pălăvrăgeală, o piață aglomerată și gălăgioasă, cu discuții între mame și pui, masculi care se ceartă pe mâncare sau pe teritoriu, dar și cântece de curtare.

Urlătorul: Liliacul de amurg

Dacă vreodată observați un liliac zburând deasupra arborilor și în linie destul de dreaptă, foarte probabil este liliacul de amurg (Nyctalus noctula). Iar pentru o orientare bună în acest spațiu deschis, liliacul de amurg trebuie efectiv să strige.

Năvodarii: Liliecii de apă

Contrar denumirii, liliecii de apă nu trăiesc în apă, dar preferă să vâneze insecte, uneori chiar și pești, pe suprafețele de apă. Fac asta zburând deasupra apei și prin năvodire, folosindu-se de picioarele lor lungi și de membrana dintre ele, iar ultrasunetele le ghidează fiecare mișcare.

Vă așteptăm și anul viitor pentru ediția 2019 din Cluj-Napoca a Nopții Internaționale a Liliecilor!