În urma lansării votului public pentru desemnarea liliacului anului 2018 în România, peste 400 dintre voi v-ați exprimat opinia. Mulțumim! Câștigătorul votului public și, prin urmare, al titlului „Liliacul anului” în 2018 în România este:

Liliacul cu potcoavă a lui Mehely (Rhinolophus mehelyi)

Tipic pentru peșteri, rar și vulnerabil, sub 1.000 de exemplare în România

Un total de 413 voturi au fost exprimate, dintre care Rhinolophus mehelyi a adunat 211 (51,1%), în timp ce Pipistrellus pipistrellus a adunat 147 (35,6%), iar Myotisul mare a adunat 55 (13,3%). Votul a început în 6 decembrie 2017 și a durat până în 26 ianuarie 2018.

Obiceiul de a desemna liliacul anului există în mai multe țări europene, având la bază importanța speciei respective pentru mediul înconjurător sau pentru cercetarea liliecilor. Uneori specia este desemnată datorită legăturilor transfrontaliere realizate, de exemplu prin migrația sezonală care nu ține cont de granițele clasice. Totodată, desemnarea are rolul de a populariza specia respectivă în rândul publicului larg. În momentul de față, la nivel european, liliacul anului este liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), adunând 91 de voturi (40.63%) dintr-un total de 224.

Dar hai să vorbim puțin despre câștigătorul nostru, liliacul cu potcoavă a lui Mehely, una dintre cele cinci specii de lilieci cu potcoavă din România, denumită după chiropterologul maghiar Lajos Méhely.

Liliacul cu potcoavă a lui Mehely este o specie din genul liliecilor cu potcoavă (Rhinolophus) din România, respectiv cea mai mare dintre cele trei specii Rhinolophus de talie mijlocie. Poate fi identificat prin forma excrescențelor nazale, care sunt specifice, și prin care se emit ultrasunetele, în intervalul 104-112 kHz. Blana de pe partea ventrală (abdomen), adesea albă, este în contrast puternic cu blana de pe partea lor dorsală (spate), care este gri-maronie. Liliecii adulți par să aibă în jurul ochilor un cerc brun-întunecat de păr, făcând impresia că poartă ochelari (1). Cu toate acestea, aceasta nu este un criteriu de identificare a speciei, deoarece și alte specii de lilieci ar putea de asemenea să aibă astfel de „ochelari”.

Specia formează colonii exclusiv în peșteri sau alte adăposturi subterane cu temperatură ridicată (ex. mine părăsite, buncăre), situate sub altitudinea de 700 m, și în zone carstice extinse (1). Adesea formează colonii mixte cu alte specii de lilieci cu potcoavă de dimensiuni medii, și cu alte specii de lilieci care se regăsesc în peșteri. R. mehelyi vânează într-o varietate de habitate, de la păduri de foioase, zone de stepă, pășuni, dar și terenuri agricole, având o preferință clară pentru habitatele deschise. Sursa de hrană constă predominant (în peste 94%) din molii (2, 3). Deși sedentar prin natură, R. mehelyi poate migra la distanțe de până la 94-100 km (1, 4).

Specia, fiind foarte sensibilă, poate fi afectată de perturbarea și degradarea adăposturilor subterane, dar și de pierderea habitatelor de hrănire (pășuni, pajiști). Populația din România, în special din Dobrogea, a fost afectată în mod semnificativ de pierderea adăposturilor, în special a peșterilor, datorită frecvenței ridicate a vizitelor necontrolate. La rândul ei, agricultura intensivă a contribuit în mare măsură la modificarea și fragmentarea habitatelor de hrănire (5).

Reducerea drastică a dimensiunilor coloniilor din Dobrogea (de la peste 5.000 la câteva sute) este, de asemenea, combinată cu o variabilitate genetică scăzută (6), și poate duce la dispariția acestei populații regionale din România. Deși recent au fost descoperite noi colonii și zone de distribuție (5), habitatele preferate ale speciei (pădurile de foioase, zonele de stepă etc.) rămân amenințate. Populația europeană totală este de aproximativ 50.000 de lilieci (1), în timp ce populația din România este probabil mai mică de 1.000 de lilieci. Datorită distribuției sale fragmentate și declinului semnificativ al populațiilor, IUCN clasifică liliacul cu potcoavă a lui Mehely ca fiind vulnerabil (7).

Conservare:

  • IUCN global: VU (vulnerabil)
  • Trend global: în scădere
  • IUCN Europa: VU (vulnerabil)
  • Trend european: în scădere

Legislație:

  • Legea 13/1993 (Convenția de la Berna): Anexa II
  • Legea 13/1998 (Convenția de la Bonn): Anexa II
  • Legea 90/2000 (Acordul EUROBATS): inclus
  • Legea 49/2011 (Directiva Habitate): Anexele II, IV

Mai multe informații despre R. mehelyi (informații folosite și în acest articol):

  1. Dietz, C. & Kiefer, A. (2016): Bats of Britain and Europe. Published by Bloomsbury Publishing PLC 2016-01-07, United Kingdom.
  2. Valenciuc, N. (1971): Date privind hrana şi procurarea acesteia de către unele specii de chiroptere din fauna României. Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Bacău 353-357.
  3. Salsamendi, E., Garin, I., Arostegui, I., Goiti, U., Aihartza J. (2012): What mechanism of niche segregation allows the coexistence of sympatric sibling rhinolophid bats? Frontiers in Zoology 9: 30.
  4. Hutterer, R., Ivanova, T., Meyer-Cords, C., Rodrigues, L. (2005): Bat Migrations in Europe. A Review of Banding Data and Literature. Federal Agency for Nature Conservation, Bonn, 162 pp.
  5. Csősz I., Jére Cs., Bücs Sz., Bartha Cs., Barti L., Szodoray-Parádi F. (2015): The presence of Mehely’s horseshoe bat Rhinolophus mehelyi in South-Western Romania. North-western Journal of Zoology 11(2): 351-356
  6. Dragu, A., Borissov, I. (2011): Low genetic variability of Rhinolophus mehelyi (Mehely’s horseshoe bat) in Romania. Acta Theriologica 56(4): 383-387.
  7. Alcaldé, J., Benda, P. & Juste, J. 2016. Rhinolophus mehelyi. The IUCN Red List of Threatened Species 2016: e.T19519A21974380. Downloaded on 10 February 2018.