În perioada 2018 –2019, Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor a derulat proiectul “Enhancing conservation efforts in the bat diversity hotspot of South-Western Romania”, un proiect conceput în mod specific pentru speologii din România. Proiectul a fost finanțat de Columbus Zoo and Aquarium, și mai multe activități au avut loc cu sprijinul și implicarea colegilor de la “Grupul Myotis” pentru Conservarea Liliecilor. Obiectivul principal al proiectului a fost consolidarea eforturilor de conservare a liliecilor din sud-vestul României prin formarea și implicarea speologilor.

Grupul-țintă principal al proiectului a fost format din speologi și cluburi de speologie cu activitate curentă în regiunile carstice din județele Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj. Însă din momentul inițierii proiectului nu am putut ignora comunicarea și informațiile venite din partea speologilor din alte zone ale țării. Astfel, raza de implementare a proiectului, deși cu focus stabil pe județele menționate, s-a extins din Banat până în Transilvania.

Activitățile proiectului au fost inițiate print-un workshop pe tema identificării speciilor de lilieci, un evenimente de 3 zile unde au participat 15 colegi, reprezentând 6 cluburi de speologie, 4 arii protejate și o organizație de conservare a naturii. Ei au obținut informații generale despre lilieci, informații cu privire la identificarea speciilor de lilieci caracteristice pentru mediul subteran, estimarea mărimii coloniilor, precum și aspecte legate de conservarea durabilă a liliecilor.

“Colaborarea Speo-Alpin MH – CCCL a revigorat relația asociației noastre (n.r. Asociația de Tusim montan și Ecologie SPEO-ALPIN MH) cu biologi, experți în chiropterologie. Această relație își are fundamentul încă de la înființarea acestei asociații, care a fost ani la rând custodele unor peșteri importante din județul Mehedinți. Colaborarea naște progrese, deci relația speologi-chiropterologi trebuie ”să nască” bucuria descoperirii, fie că e vorba de vreo speleotemă, fie că e vorba de o colonie de lilieci.  Ideea faină este că acum noi, speologii, mergem în peșteră și suntem capabili să distingem la nivel de specie ”pruna mică” de ”pruna mare”, nu mai sunt doar lilieci, la general. Asta pe lângă că putem spune chestii interesante copiilor ce ne mai însoțesc în peșteri legate de ce mănâncă, cât mănăncă, cum/cât/când dorm liliecii.” – Amalia Raluca Dumbravă, Speo-Alpin MH

O componentă esențială a proiectului au fost deplasările în teren cu echipe mixte, compuse din chiropterologi și speologi. Accentul a fost pe peșteri și alte locații subterane, unde încă nu a avut loc evaluarea liliecilor. Deplasările au avut loc în sezoanele principale din ciclul de viață a liliecilor, adică iarna (în perioada de hibernare), vara (în perioada de naștere), și toamna (în perioada de împerechere).

În total au avut loc 84 de acțiuni distincte (adică 84 de vizite în subteran) la nivel de țară, efectuate în 70 de locații diferite (peșteri, avene, galerii de mină abandonate). Dintre acestea, 47 de locații au fost evaluate pentru prima dată din punctul de vedere a liliecilor. Pe parcursul deplasărilor din județele Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj, Hunedoara, Cluj și Bihor echipele mixte chiro-speo au observat 19 specii din cele 32 prezente în România, și au descoperit 11 colonii noi pentru știință. Dintre aceste 11 colonii șase sunt de talie și importanță continentală, cu sute de exemplare ale unor specii strict protejate.

“Cu ajutorul liliecarilor mi s-a deschis un orizont, care îmi arată viața naturală a peșterilor. Nu m-am gândit niciodată că ar putea fi între 300-500 de exemplare într-un grup aparent nesemnificativ de lilieci. Am văzut colonii mari și mici, și pot distinge speciile de lilieci mai importante.” – Ferenc Pál, vice-președinte, Clubul Speologilor Amatori Cluj

Pentru ca speologii sunt cei care petrec cel mai mult timp în subteran, trebuie să aibă la îndemănă o unealtă simplă, prin care pot identifica mai ușor speciile de lilieci și coloniile acestora. Proiectul le-a oferit această unealtă, în forma unui determinator de teren, durabil și indestructibil în mediul subteran, cu informații despre cele mai frecvente specii din peșteri. Acest determinator, elaborat în trei limbi (română, maghiară și engleză) a ajuns deja la peste 10 cluburi de speologie din țară.

La final, proiectul a implicat în mod direct peste 20 de colegi speologi din 7 cluburi de speologie diferite, iar cu mai multe cluburi am ajuns la colaborări oficiale și punctuale. Rezultatele știintifice obținute au fost deja prezentate în cadrul mai multor conferințe și congrese din țară și din străninătate. Autorii acestor prezentări au provenit atât din rândul chiropterologilor, cât și din cluburile de speologie:

  • Zilele Biologice Clujene, Cluj-Napoca, România
  • Congresul Federației Române de Speologie, Șuncuiuș, România
  • Conferința de Chiropterologie din Ungaria, Alsódobsza, Ungaria
  • Al 9-lea Simpozion de Protecția Karstului, Belgrad, Serbia

Efortul conservării liliecilor și coloniilor din subteran trebuie să fie o prioritate într-o țară ca România, unde ne mândrim cu mai multe dintre cele mai mari colonii de lilieci din Europa. Principiile turismului și speoturismului responsabil vin în sprijinul acelor colegi care vor să contribuie în mod real la conservarea liliecilor. Iar efortul comun al echipelor chiro-speo poate să ducă numărul coloniilor din peșterile României la peste 100.